Margina - incursiune în viața rurală a Timișului

Așezată într-un cadru pitoresc, la 7 km spre est de Făget, pe valea Begheiului, comuna Margina dispune de un bogat patrimoniu turistic, natural și cultural. Numele însuși este sugestiv pentru că localitatea se află efectiv la marginea Banatului, înaintea trecătorii spre Ardeal.

Cetatea Margina este atestată documentar în 1365, dar există informații că ar fi datând încă din 1288, când aparținea domeniului Icuș și era stăpânită de banii Severinului, Mihai și Velici.

Margina găzduiește pe raza celor 9 localități aparținătoare Casa Memorială „Sorin Titel”, „Vila Rodica” aparținând scriitorului și publicistului Ion Clopoțel, Muzeul Satului Sintești, dar și câteva dintre cele mai cunoscute biserici de lemn din Țara Făgetului.

Turiștii se pot bucura în zonă de pescuit și vânătoare. Prin pădurile din apropiere se pot vâna cerbi, căprioare, mistreți, lupi, iar pe dealuri și lunci se pot vâna iepuri, vulpi, fazani, toate acestea în condițiile legii. În apele râului Bega se poate practica pescuitul. Speciile de pești care trăiesc aici sunt: păstrăv, crap, plătică.

Muzeul Satului din Sintești, Margina prezintă peste 100 de exponate, fiind înființat prin grija domnului învățător Emil Mert.

Colecția cuprinde mobilier și unelte de lucru din gospodăria țărănească de altădată, vase de lut, costume populare, ștergare tradiționale, instrumente muzicale vechi, fotografii, medalii, cărți.

Toate acestea contribuie la conturarea imaginii satului tradițional bănățean.

Bisericile de lemn din Margina sunt declarate monumente istorice, alături de alte biserici de lemn din Țara Făgetului.

Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” este atestată documentar în anul 1737. Ea se găsește astăzi în mijlocul cimitirului din extremitatea nordică a satului Margina. Conform tradiției locale, biserica ar fi fost construită inițial în locul numit "Ocolitura lui Ilișoni" și odată cu sistematizarea care a avut loc la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost adusă pe vatra actuală.

Biserica din satul Bulza, cu hramul „Sfântul Ioan Teologul” a fost construită pe la 1820 de meşterul Groza Dumitru din Breazova. Biserica nu a fost pictată. A fost acoperită inițial cu şindrilă, care a fost apoi înlocuită cu tablă.

Biserica din Coșevița, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, a fost ridicată în anul 1776. Particularitatea bisericii din Coșevița este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe latura de vest, realizându-se o formă simplă de pridvor.

Biserica de lemn din Groși are hramul „Adormirea Maicii Domnului”, datând din anul 1741. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă de pe valea Mureșului, din satul Căpâlnaș, și ridicată pe locul actual în anul 1826.

Biserica de lemn din Nemeșești are hramul „Sfântul Nichita Romanul” și a fost construită în anul 1798. Se remarcă exteriorul îmbrăcat în tencuială zugrăvită în alb, pe care se detașează o decorație simplă în relief de tencuială, închipuind un motiv solar.

Reprezentanții Centrului de Informare Turistică din Margina au introdus în programul turistic ceea ce ei au numit simplu „Mic dejun la Margina”.

Sătenii te întâmpină cu bucate tradiționale deosebit de gustoase: cârnați de casă, slănină, carne, ouă, lapte, iaurt, brânză proaspătă, pâine de casă cu untură, tapetată cu boia iute, miere de stup și gem, dar și delicioase plăcinte cu mac sau cu nucă.

Excursia de jumătate de zi începe de la Infocentrul Turistic, de unde se pleacă în căruțe pe un traseu care include: bisericile de lemn din Margina, Muzeul Satului din Sintești, Valea lui Liman sau malul Lacului Surduc, Casa tradițională din Zorani. Se poate face popas la stâna lui Ovidiu Crișan, pentru un prânz cu mămăligă cu tochitură, brânză și răchie de prună. Se va reveni în fața Infocentrului Turistic din Margina.

Această scurtă incursiune în viața rurală a Timișului se poate face numai pe bază de programare.

Proiectul “Mic Dejun la Margina” este realizat in colaborare cu Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș (APDT) și Primăria Margina.