Obiceiuri de peste an

În unele sate din Timiş, tradiţiile și obiceiurile vechi de secole se mai păstrează şi astăzi. Putem intra astfel în contact cu patrimonial imaterial al Banatului – bogat, variat, spectaculos, rezultat al fenomenului aculturaţiei dintre populaţiile de români, sârbi, şvabi, bulgari, maghiari.

Obiceiul tinerilor șvabi de Sfântul Nicolae: pe 6 decembrie, tinerii șvabi se îmbracă în veșmintele Sfântului Nicolae și merg pe la case, căutând copii neascultători pentru a-i pedepsi. Copiii îl așteaptă pe Moș Nicolae cu ghetuțele curate, alături de care pun dulciuri, mere și nuci pentru a-l îmbuna. Numai cei cuminți vor primi daruri, celor obraznici Moș Nicolae le va aduce o nuielușă, cu care vor fi mustrați de părinți.

Arderea badnjakului – obicei sârbesc, care are loc în preziua sărbătorii Craciunului după calendarul vechi: se aprinde în curte sau în cuptorul din casă un trunchi de stejar tânăr, focul simbolizând căldura iubirii lui Iisus Hristos. Gospodăria va fi cu atât mai bogată cu cât lemnul ars produce mai multe scântei.

Cele mai frumoase obiceiuri sunt cele prilejuite de sărbătorile de iarnă, Crăciunul și Anul Nou.

Crăciunul este sărbătorit cu alaiuri de colindători, îmbrăcați în costume populare. Întâlnim colindatul cu dubele al cetei de feciori, colindatul piţărăilor, Steaua - obicei practicat în prima zi de Crăciun, colindătorii refăcând în mod simbolic drumul magilor la locul unde s-a născut pruncul Iisus.

Viflaimul sau Irozii este un teatru popular, care constă în punerea în scenă a nașterii Mântuitorului în casa gazdelor. Gospodinele sârboaice aduc paie în casă, acestea reprezentând ieslea în care s-a nascut Iisus, iar sub fețele de masă așază fân și semințe pentru ca în casele lor să fie armonie și belșug.

Calendarele de ceapă se fac în seara Ajunului. Bulbul cepei se taie în 12 bucăți, semnificând lunile anului. În fiecare bucată se pune sare, bucățile care lasă mai multă apă marcând lunile ploioase.

Sânvăsiile, obicei practicat în noaptea de Anul Nou la casele cu tineri aflați în pragul căsătoriei. Femeia cea mai vârstnică din gospodărie așeza sub nouă farfurii mai multe obiecte, fiecare reprezentând o caracteristică a viitoarei mirese sau a viitorului mire. Tinerii și tinerele ridicau trei farfurii, aflând astfel cum le vor fi ursiții. Mămăliga simboliza o persoană mâncăcioasă, inelul şi oglinda un bărbat frumos sau o femeie frumoasă, trasă prin inel, pieptenul – o persoană dinţoasă, cărbunele o persoană urâtă, creionul simboliza pe cineva cu carte, iar acul, de regulă, o femeie harnică, cusătorească.

Plugușorul, un alt obicei practicat de Anul Nou, colindătorii mergând din casă în casă și urând gazdelor sănătate, belșug, recoltă bogată și un an fericit.

Obiceiurile de primăvară sunt extrem de spectaculoase şi încă active.

La începutul lunii martie se celebrează Mărțisorul, vestind venirea primăverii. Mărțișorul, un șnur împletit dintr-un fir roșu și unul alb, se dăruiește persoanelor apropiate, însoțit de urări de bine.

Măsurişul oilor este o sărbătoare prilejuită de alcătuirea anuală a turmelor în vederea urcării lor la stână. Obiceiul este întâlnit în satele de români şi sârbi din Banatul Montan unde se practică păstoritul.

Sărbătoarea Învierii Domnului are o semnificație deosebită în această zonă, aceasta rezultând și din obiceiurile practicate.

În Joia Mare se aprind focurile în cimitire deoarece se crede că, odată cu Învierea Domnului, sufletele celor morți se întorc pe pământ.

În dimineața zilei de Paște, credincioșii se spală pe față cu apă proaspăt scoasă din fântână, în care se pune un ou roșu, un bănuț de argint și fire de iarbă verde. Astfel vor fi rumeni în obraji, plini de energie și vor avea un an îmbelșugat. Apoi are loc tămâierea bucatelor, fiecare mesean primind o linguriță cu vin și pâine sfințită.

În cea de-a doua zi de Paște sătenii îmbracă costumele tradiționale și încing hore în centrul satului și în fața bisericii.

Mătcălăul sau Ortăcia: copiii fac cununi din crengile unui pom înflorit pe care și le pun pe cap; apoi se iau de mâini, ocolesc pomul și fac schimb de ouă roșii. Astfel copiii leagă o prietenie strânsă care ține, de obicei, până la sfârșitul vieții.  

Înaintea posturilor mari, cum sunt Postul Paștelui și Postul Crăciunului, se practică un obicei numit Marțea vaselor. Toate vasele din casă sunt spalate cu leşie, din apă şi cenuşă, pentru a nu rămâne pe ele urme de grăsime; în acest timp se rostește rugăciunea “Tatăl nostru”. 

Rugile satelor româneşti, respectiv slavele satelor sârbeşti, sărbători identitare de o importanţă excepţională în Banat, sunt momente în care toţi cei plecaţi din sate (la oraş sau la muncă în străinătate) revin acasă. Ele au loc de obicei, conform tradiției fiecărui sat, începând din a doua zi de Paşti până la Sfânta Paraschiva.

Ruga (negeia) corespunde datei sfințirii bisericii din comunitate (în alte zone ale țării, sărbătoarea poartă numele de „hram”). Organizatorii se numesc „căpărași”, ei umblând din casă în casă pentru a aduna banii din care vor fi tocmiți muzicanții.

Unul din membrii marcanți ai comunității va fi desemnat „nașul rugii”.

Petrecerea propriu-zisă diferă de la localitate la localitate. În unele localități cântă muzica după masă timp de 4-5 ore - “jocul”, urmează o pauză pentru cină, iar de la 12 noaptea și până dimineața urmează “balul”. A doua zi se cântă de după-amiază și până seara un alt “joc”, nemaiținându-se balul. În alte locuri se ține ruga în ambele zile cu bal, în altele numai cu joc.

Kirchweih-ul este o sărbătoare asemănătoare cu hramul, care a fost adusă în Banat în secolul al XVIII-lea de coloniștii șvabi și se ține și azi în localitățile cu parohie catolică, unde revin, adesea, reprezentanţii principalelor familii emigrate în Germania în ultimul deceniu al perioadei comuniste.

Dintre obiceiurile din timpul toamnei amintim: praznicele caselor în Banatul Montan, balul strugurilor (mai ales în cadrul comunităţilor maghiare), Ziua Morţilor (sărbătoare exclusiv catolică acum trei decenii, ziua de 1 noiembrie a devenit, în prezent, o zi a îngrijirii mormintelor şi a comemorării morţilor în toate satele din Banat, indiferent de confesiunea localnicilor).

https://www.facebook.com/turismtimis/

https://www.facebook.com/Muzeul-Satului-Bănățean-Timișoara-Oficial-180093425481603/

http://www.intercultural.ro/

http://www.romania-travel-guide.com/

https://www.facebook.com/turism.barna

pagina Facebook a Centrului Turistic Margina