Gastronomia bănățeană

Bucătăria bănățeană tradițională este fascinantă prin bogăție și varietate, efect al influenței naționalităților care trăiesc în această zonă multietnică: șvabi, maghiari, sârbi, ruși, bulgari, ruteni, romi etc.

Zupa de găină de curte cu tăiței de casă, supa gulaș, ciorbele condimentate cu tarhon, zacusca, papricașul, varza călită cu cârnați, sarmalele bătrânești, ceapa umplută, ciorbele de fasole cu costiță afumată, pleșcavița, carnea cu sos din roşii, vişine, mere, usturoi (rasol), carnea friptă (friptură) cu cartofi, compotul (de prune, gutui, pere sau mere), dar și prăjiturile de casă sunt doar câteva dintre felurile de bucate nelipsite de pe masa locuitorilor acestei zone.

Mâncărurile sunt grase, hrănitoare și gustoase, caracterizându-se prin sosurile cu rântaș, obținute din făină încinsă, stinsă cu supă de oase sau de zarzavat și îmbunătățită cu smântână.

Sarmalele (sarmele) sunt diferite de cele făcute în celelalte zone ale țării, fiind preparate din carne tocată cu satârul și mari cât pumnul.

În satul bănăţean nu se poate să nu se taie porcul în ziua de Ignat, când se fac nişte preparate speciale care se mănâncă cu varză murată. E aşa zisa pomană a porcului.

Cârnaţ cu multă boia, slănină (clisă), şuncă afumată (şonc), untură (unsoare), osânză (untură), tobă, leber (maioş), sângerete, caltaboş, borândău, carne pusă în saramură, friptură conservată în untură reprezintă o parte din sortimentele care asigurau, practic, hrana familiei vreme de un an.

Tradiția impune ca la scurtă vreme după tăierea porcului, găzdărița să facă pogăcele cu jumări din jumările proaspete, bine scurse de grasime, rumenite atât cât trebuie, crocante fără a fi însă tari.

Musafirii (gostii) sunt primiți cu pogăcele făcute din aluat cu jumări, servite cu țuică.

Păturata pe crumpi este una dintre mâncărurile din Banat bazată pe cartofi, care în această zonă se mai numesc și crumpi.

La originea acestei mâncări se află o rețetă șvăbească – găluște fierte direct în mâncare – Strudlknedle.

Umplutura pentru păturată constă în brânză proaspătă de vaci amestecată cu puțină telemea, ouă și mărar după gust.

Păturata, rulată în formă de melc sau spirală, se pune la fiert cu mâncărica de carne afumată și cartofi, condimentată în prealabil cu paprika, foi de dafin, sare și piper.

Dacă ajungeți în Banat, delectați-vă cu savuroasele deserturi, dintre care amintim numai câteva: crofne sau croafne (gogoși pufoase), coardă (cozonac cu umplutură), cuglu (cozonac cu umplutură în formă de melc), plăcintă acră (sau dospită), plăcintă dulce (nedospită), plăcintă întinsă (ştrudel), cremșnit sau crempita, Apfelkuchle (mere în pijama), gomboți cu prune, rulouri cu spumă de căpșuni („șamrole pră tuleu), clătite bănățene sau „ca la Ana Lugojana”, turtă (orice fel de prăjitură modernă), tortă (tort, pandişpan cu multă cremă făcută pe bază de ouă şi unt), işler, doboş.

Iofca este un preparat tradițional obținut din tăiței, la care se adaugă brânză, nucă, lapte, mac sau varză.

Un alt preparat specific bucătăriei bănățene este Varga Beles, budinca din tăiței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită în foaie de plăcintă și coaptă în cuptor.

Clătitele bănățene mai sunt cunoscute și sub denumirea de „clătite Ana Lugojana”.

Clătitele rulate ca sarmalele, umplute cu brânză de vaci, smântână și stafide, se pun într-o tavă tapetată cu unt. Peste clătite se toarnă un sos de vanilie și se introduce la cuptor. Între timp se prepară o bezea clasică, ce se va turna peste clătite când sunt aproape gata și se lasă la rumenit.

Clătitele bănățene se pot servi ca atare sau cu diverse sosuri de fructe sau ciocolată.

https://www.youtube.com/ - Laura Laurentiu: 3 Retete Culinare Romanesti din Banat - Retete Traditionale