.jpeg?locale=ro)
.jpeg?locale=ro)
Despre
Așezarea neolitică Parța se află la 15 kilometri sud de Timișoara. În centrul acesteia a fost cercetat un edificiu de cult de mari dimensiuni.
Sanctuarul, vechi de 6200 de ani, este de formă rectangulară, fiind împărţit în două încăperi. Pe ambele părţi ale zidului despărţitor dintre acestea, era o masă altar pe care au fost descoperite o serie de obiecte care ne oferă o imagine despre ritualurile care erau practicate aici.
Încăperea situată la est adăpostea statuia dublă, ce redă două personaje, unul feminin, care are pântecul reliefat şi un altul care are un cap de taur modelat realist.
În faţa statuii monumentale era o uşă străjuită de două coloane de lut care erau terminate cu câte un cap de taur, capetele fiind decorate cu benzi incizate şi pictate cu roşu şi galben.
Lângă această uşă se afla o a doua deschidere, care avea în partea superioară o nişă în care a fost descoperit un idol-bust în mărime naturală, perforat longitudinal, în care era fixat un craniu.
În colţul încăperii au fost descoperite mai multe lame de silex foarte tăioase care erau folosite la sacrificiile ritualice, care aveau drept scop menţinerea bunăvoinţei divinităţii, la originea acestora fiind ideea sacrificiului primordial, al omorului primar.
Încăperea dinspre vest a fost divizată în două casete de dimensiuni apropiate. În prima dintre casete era un soclu de lut situat lângă o vatră portabilă susţinută de un suport de pari. Lângă aceasta a fost descoperită o mare cantitate de cenuşă, precum şi resturi de la ofrandele aduse zeilor. Pe soclu era un idol-bust decorat pe piept cu incizii în zig-zag, cu o perforaţie verticală în care era fixat un craniu de animal.
În cealaltă casetă erau mai multe vase în care erau depuse ofrande. Într-unul dintre aceste vase, o amforă cu faţă umană, au fost descoperite falange de la mâna unui om. Tot în acest spaţiu au fost descoperite boabe de grâu carbonizate care provin de la ofrandele aduse zeilor, prin arderea ritualică (fumigatio) a grăunţelor.
Studiile efectuate asupra acestui ansamblu din sanctuarul de la Parţa a demonstrat că numai într-o singură zi din an, la data echinocţiului de primăvară, lumina soarelui pătrundea în încaperea estică a sanctuarului şi se poziţiona pe capul de taur al statuii monumentale. Acest fapt demonstrează că, pe lângă rolul său cultic deosebit, sanctuarul juca şi rolul de calendar care marca începutul primăverii, a anotimpului regenerării naturii.
Sanctuarul a fost reconstruit în incinta Muzeului Național al Banatului, cu sediul în Timișoara, Piața Iancu Huniade nr. 1, județul Timiș.
Sursă text și foto: https://mnab.ro/
.jpeg?locale=ro)
.jpeg?locale=ro)
.jpeg?locale=ro)
.jpeg?locale=ro)
.jpeg?locale=ro)
